Partaj stockholm
Dacă sunt îndeplinite condiţiile de mai sus, împărțeala se poate realiza amiabil, la notariat. Pentru a fi valabil și recunoscut pe teritoriul României fără alte formalități, contractul de partaj se autentifică la un birou notarial. Contractul de partaj notarial se poate încheia în câteva zile, spre deosebire de partajul în instanță care poate dura mai mulți ani, și cuprinde următoarele etape:.
Dacă nu s-a dezbătut încă succesiunea și nu dețineți certificat de moștenitor, trebuie să solicitați mai întâi dezbaterea moștenirii la notariat. Acte necesare pentru dezbaterea moștenirii. Certificate fiscale eliberate de Administraţia Financiară competentă cea la care plătiți impozitul anual pentru imobil din care să rezulte că sunteți la zi cu plăţile către Stat.
Certificatul fiscal este valabil până la sfârşitul lunii în curs.
Partaj succesoral voluntar
Fişa bunului imobil şi planul de amplasament, planul releveu, întocmită de un expert cadastral autorizat. Nu este posibilă partajarea unui imobil care nu are cadastru și intabulare. Din adeverință trebuie să reiasă că proprietarul este la zi cu datoriile faţă de asociația de proprietari sau locatari: întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc. Partajarea bunurilor în mod amiabil, prin contract notarial de partaj, este mai avantajoasă și din punctul de vedere al costurilor ca partajul în instanță.
partaj stockholm3
Folosiți calculatorul de taxe pentru a afla pe loc onorariul biroului nostru notarial pentru contractul de partaj - ieșire din indiviziune asupra unui bun imobil apartament, garsonieră, casă, teren etc. Coindivizarii pot împărţi bunurile indivize oricum doresc dacă indeplinesc toate condiţiile de mai sus. Așadar, ei pot împărţi toate bunurile sau doar o parte, împărțind restul ulterior, pe cale judecătorească sau tot prin partaj voluntar.
Împărţirea bunurilor se poate face în natură, prin atribuirea lor unora dintre coindivizari cu indemnizarea corespunzătoare a celorlalţi, prin vânzarea bunurilor şi împărţirea preţului etc. Efectul declarativ retroactiv al partajului voluntar. Indiferent daca partajul se face prin bună învoială sau judiciar , fiecare comoștenitor este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care compun partea sa, ori care i-au fost atribuite prin licitaţie şi că n-a avut vreodată proprietatea celelorlalte bunuri ale succesiunii.
Caracterul declarativ se aplică si dacă indiviziunea provine din alte cauze decât succesiunea, inclusiv în cazul împărţirii bunurilor comune ale soţilor în timpul căsătoriei sau după desfacerea acesteia. Astfel, ca efect al partajului, dreptul asupra cotei ideale din masa bunurilor indivize devine un drept exclusiv asupra unui bun singular sau a mai multor bunuri determinate în materialitatea lor.
Fiecare coidivizar devine proprietar exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite, considerându-se că le-a dobândit direct de la defunct din momentul deschiderii succesiunii şi că n-au fost in proprietatea celorlalţi coindivizari.
Robin Paulsson – Wikipedia
Asadar, prin împărţeală nu operează un transfer de drepturi între coindivizari, ei neavând unii faţă de alţii calitatea de avânzi cauză habentes causam , defunctul fiind autorul lor comun. Altfel spus, se consideră că fiecare copărtaş este având-cauză al defunctului şi nu al celorlalţi copartajanţi. Drepturile comoştenitorului exista în formă exclusivă de la decesul autorului lor si se declară prin partaj, care-i stabileşte obiectul.
De aceea, partajul are caracter declarativ de drepturi, nu translativ si retroactivează până în momentul deschiderii moştenirii. Partajul produce efecte declarative doar când are ca obiect proprietatea, nu si folosinţa bunurilor. De altfel, dacă partajul se realizează prin vânzarea bunurilor către o terţă persoana prin bună învoială sau prin licitaţie publică , înstrăinarea va avea efect constitutiv, cu toate consecinţele potrivit dreptului comun terţul va fi succesorul în drepturi ai coindivizarilor, nu al defunctului; daca înstrăinarea voluntară are ca obiect un teren, actul trebuie să fie încheiat în formă autentică.
Codul civil consacră efectul declarativ al partajului, cu consecinţe opozabile faţă de terţi, dar numai în privinţa bunurilor care au fost atribuite în proprietate comostenitorilor. Dacă actul juridic ex: constituirea unei ipoteci, a unui uzufruct etc. Aceasta deoarece partajul nu este translativ sau constitutiv de drepturi reale, iar copărtaşul atributar dobândeste drepturi exclusive care provin din succesiune.
Aceasta deoarece declarativ al partajului "prezumat" de codul civil nu reprezinta o regulă imperativă, de ordine publică,.
Fredrik Hallgren - IMDb
Legea stabileşte în sarcina copartasilor o obligaţie reciproca de garanţie a bunurilor atribuite prin împărţeală pentru ca egalitatea dintre ei să nu fie afectată din cauze ulterioare finalizarii partajului. Comostenitorii sunt datori garanţi unul fata de celalalt numai cu privire la tulburările şi evicţiunile ce provin dintr-o cauză anterioară partajului.
Prin urmare, deşi potrivit codului civil partajul nu produce efecte translative şi deci copărtaşii nu sunt succesori in drepturi unii faţa de alţii, totuşi împărţeala dă naştere unei obligaţii de garanţie in sarcina lor, ca si la actele translative cu titlu oneros, dacă unul dintre e ei suferă o pierdere din cauza unor tulburări ori evictiuni produse după imparţeala, dar din cauze anterioare acesteia, astfel încât egalitatea să fie restabilită între ei.
Tulburarea evicţiunea trebuie să fie de drept. Pentru simpla tulburare de fapt, fară temei juridic, copărtaşii nu răspund, cel in cauza putandu-se apara singur, de exemplu, prin acţiunea posesorie. Dacă tulburarea ar proveni de la un copărtaş se poate invoca "excepţia de garanţie" quem de evictione tenet actio, eundem agentem repellit exceptio , ca şi în materia vanzarii-cumpărării.
Se admite că obligaţia de garanţie funcţionează şi în căzul viciilor ascunse ce reprezinta tulburări ale folosinţei.